Am reinceput. E un nou inceput. Fiecare Paste este un nou inceput. Un nou inceput de drum precedat de o renastere spirituala. Ce a contribuit la re-Incepere? Scufundari in interior si iesiri la suprafata. Suprafata vine la tine mai binespus. Realitatea din jur e suprafata. Dar ce scufundari de interior am avut? Lista de mai jos nu este un clasament, este doar o lista.
“Jurnal 2003-2009” de Oana Pellea. Sau mai corect spus “Oana Pellea” in Jurnal 2003-2009. O mare scufundare. Poate cea mai mare. Nu poate fi descrisa in cuvinte. Asa cum nu poate fi descrisa nici siguranta ca acest Jurnal nu poate lasa doua urme la fel in doi cititori diferiti. In mine a lasat urma mea. Sunt in tren, la ora 7:24 in drum spre Craiova, singur intr-un compartiment de clasa II dar excelent amenajat si am terminat de citit cartea de cateva minute. Am inceput Jurnalul intr-un hotel din Zalau, la un restaurant superb – Avalon (fratele celui din Bucuresti) din hotelul Griff. Ascultam o muzica deosebita, citeam Jurnalul si am inceput scufundarea. Am redescoperit o VALOARE a Romaniei. O mare valoare. Stiu ca nu este unica. Stiu ca sunt mai multe. Mult mai multe. Si de aici se reactiveaza obsesia mea ca Tara poate fi Unita printr-un singur foc urias care ne poate topi indivudalitatile intr-o Constiinta de Natie . Se numeste Credinta. Nu neaparat cea religioasa. Nu cea indoctrinara. Ci cea care te poate face sa Speri, sa Iubesti, sa Lupti.
Oana Pellea, a fost primul meu motiv major de scufundare. Cel mai puternic, asa cum spuneam, dar nu a fost singurul in aceasta perioada. Sper ca Oana sa nu se supere daca o sa indraznesc sa mai enumar si altele.
Intalnire de coaching cu Oskari, dragul meu prieten. Finlandez. L-am cunoscut in Germania, si apoi in Belgia, pe vremea cand locuiam la Brussels, acum multa vreme. Acum dragul meu finlandez lucreaza in Tokio. Ne putem conecta pe skype doar dimineata lui la 6:00 si miezul noptii la el. L-am ales ca si coach-mentor pentru ca m-a impresionat enorm disciplina lui si perserverenta cu care isi apara echilibrul din viata personala. Faptul ca traieste in Japonia cred ca il ajuta. Si totusi alegerile sunt cele care ne creaza identitatea. Dragul meu mentor a ales sa se trezeasca in fiecare zi la 5:30 dimineata. Pentru simplul motiv ca simtea cu nu face suficient de mult pentru el inainte de a ajunge la birou. Acum se trezeste zilnic la 5:30 si trece prin toate ritualurile care ii aduc Echilibru si Esenta: meditatie, exercitii fizice, dus si mic dejun, invatat japoneza. Abia dupa aceea trebuie sa prinda metroul la 7:47 catre biroul sau.
Intalnire cu Teo, un alt drag prieten, tot pe skype. De data asta video. Teo locuieste cu familia lui in Elvetia, si in primavara asta si-a realizat un vis mult amanat. A participat la o “tabara” de meditatie de 10 zile. Am vorbit pana la 3 dimineata despre spirit, minte si trup. A fost o alta scufundare adanca.
Intalnire cu Ramona – o fosta colega din AIESEC. Vrea sa scrie o carte. Despre tineri si despre alegeri. Despre spirit, minte si trup. Voi incerca sa o ajut cat de mult pot. Am vorbit cu ea 15 minute dar m-a cucerit prin pasiunea cu care vorbeste despre revelatiile personale pe care vrea sa le impartaseasca si altora.
Intalnire cu un bun prieten aseara tarziu. Am vazut Barsa-Arsenal. Am vazut alte valori in actiune. Pentru prima oara am vazut la un meci de asemenea talie cum bara in care sunt anuntate golurile si autorii nu este suficient de lunga pentru a trece toate minutele in care a marcat un jucator. Messi. O adevarata valoare in lumea lui, cea a fotbalului. M-a facut sa imi readuc aminte ca Romania nu are nevoie de nimic mai mult. Are nevoie doar de un singur lucru. Ca fiecare om al ei sa traiasca cu un singur gand. Acela de fi cel mai bun in domeniul in care traieste. Poate am mai spus asta si in alte instante. Ce isi poate dori o tara mai mult decat sa aiba cei mai buni muncitori constructori, cei mai buni vanzatori, cei mai buni doctori, cei mai buni artisiti, cei mai buni politicieni, cei mai buni functionari. Cei mai buni cetateni, cei mai buni membrii de familie. Cei mai buni parinti, cei mai buni copii, cei mai buni indivizi.
Asta este…. Cred ca sunt sub influenta a doi factori. Nu am mai scris de multa vreme – deci multe lucruri s-au intamplat. Jurnal si-a lasat adanc o amprenta asupra mea, asa ca si stilul meu de a scrie e posibil sa fi avut de suferit.
Ce s-a mai intamplat? Ah …. Da…. Am avut o discutie interna in Scoala de Valori… despre articolele mele …. Au/m ajuns la concluzia cu cei din Marketing ca scriu mult prea personal. Ca nu sunt suficient de echidistant. Ca scriu mai mult ca un jurnal personal. Decizia manageriala a fost sa mutam toate articolele pe un blog personal. Putem pune link pe site-ul Scolii de Valori spre blogul personal, dar articolele nu vor reprezenta imaginea Scolii. Ah da, in curand, sper cat mai curand, site-ul va cunoaste o noua forma, de care imi doresc sa fim mandrii, iar cititorii foarte multumiti. Ce bine…. Acum pot sa scriu si mai mult cum vreau eu………. Mi-a placut enorm Jurnal. Mi-a placut ca cineva poate sa scrie asa cum simte. Mi-a placut sa vad ce frumos este sa citesti pe cineva care scrie asa cum simte. Ce conexiune cu Omul din spatele scrierii (am pus majuscula pentru Omul Oana).
Nu pot sa nu vorbesc despre PASTE. Despre Inviere. Despre minutele petrecute la miez de noapte in curtea bisericii. A fost anul in care am fost cel mai putin pregatit pentru acest moment. Parca m-a luat prin surprindere. Este si anul in care sunt cel mai absorbit cu putinta de un lucru care ma pasioneaza enorm. Niciodata nu mi-au fost acaparate pasiunea, imaginatia, cunostintele si energia mai mult ca acum. Inainte de Paste, am avut un Team Days in Scoala de Valori. Am evaluat trimestrul 1 si am planificat trimestrul 2. Intodeauna mi-a fost mai usor sa spun Quarter decat Trimestru. Niciodata nu am stiut daca trimestru inseamna 3 luni bucata sau trei bucati pe an. Quarter are mai mult sens chiar daca nu e in limba Romana. Mai am de invatat. Am realizat cu stupoare ca tot ce am reusit sa construim in 4 luni si jumatate, din momentul in care am inceput este urias. Mult peste asteptari si mult sub obiective! Imi place sa spun. E incredibil ce poate face o echipa de oameni pasionati si uniti. Luptam sa obtinem si mai multe lucruri puse la punct in trimestrul 2.
Trimestrul 2 incepe si cu un nou an spiritual. Am rezolutii pentru 2010-2011, vreau sa am grija de sanatatea mea, de familia mea, de pasiunea mea Scoala de Valori. Vreau sa scriu mai des si mai mult. Imi vine sa spun … spre disperarea celor din jur. Dar nu o spun. M-am oprit. Pana la urma oricine poate sa NU citeasca. Asa ca nu chinui pe nimeni.
Cresc, traiesc, invat, descopar, iubesc si sunt iubit.
Ce imi pot oare dori mai mult? …..
Doar un singur lucru. Milioane de oameni din Tara mea care sa creasca, traiasca, invete, descopere, iubeasca si sa fie iubiti. Oana, imi doresc ca in 20 de ani, sa poti iubi si mai tare aceasta tara. Multumesc.
Scris astazi 4-Aprilie-2010
Primul articol scris in tren. Imi doresc cat mai multe. E atat de bine!